Prin prezenta propunere de modificare legislativă se urmărește asigurarea executării efective de către angajator a drepturilor personalului detașat în alte entități publice, în speță - în procuraturile specializate, precum și uniformizarea reglementărilor în vigoare în partea ce ține de exercitarea unor drepturi de către salariații detașați la alte unități.
La data de 07.07.2016 a fost adoptată Legea nr.159 cu privire la procuraturile specializate. Potrivit prevederilor art. 6 alin. (1) al actului normativ indicat, în cadrul procuraturii specializate activează ofițeri de urmărire penală, ofițeri de investigații, consultanți, specialiști [...] în limita posturilor prevăzute în statul de personal aprobat de procurorul-șef al procuraturii specializate, norma vizată fiind aplicată în coroborare cu prevederile legislației muncii, precum și cu alte legi ce reglementează cadrul juridic, principiile de activitate, misiunea, funcțiile, atribuțiile și drepturile entităților de la care sunt detașați salariații și statutul celor din urmă (Legea nr.1104 din 06.06.2002 cu privire la Centrul Național Anticorupție, Legea nr.333 din 10.11.2006 privind statutul ofițerului de urmărire penală ș.a.).
În acord cu prevederile art.5 lit.s) din Codul muncii, unul din principiile de bază ale reglementării raporturilor de muncă și a altor raporturi legate nemijlocit de acestea îl reprezintă garantarea dreptului la asigurarea socială și medicală obligatorie a salariaților, iar potrivit prevederilor art.9 alin.(1) lit.o) al Codului muncii, unul din drepturile de bază al salariatului îl reprezintă dreptul acestuia la asigurarea socială și medicală obligatorie, în modul prevăzut de legislația în vigoare.
În acest sens, se va indica că la 19.03.2025, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.143 (9653) a fost publicată Legea nr.35 din 13.03.2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale), promulgată prin decretul Președintelui Republicii Moldova nr.119-X din 18.03.2025.
Prin legea menționată, datorită amendamentului la proiectul de lege înaintat de către deputatul în Parlamentul Republicii Moldova Veronica Roșca, în Legea nr.1104-XV din 06.06.2002 cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie a fost introdus art.401, în acord cu care ofițerii anticorupție au dreptul la asistență medicală și la tratament medical (ambulatoriu și staționar) gratuite, acordate din contul statului, în instituții medicale competente ce deservesc ofițerii anticorupție în baza unui contract cu Centrul.
In concreto, prin Legea nr.35 din 13.03.2025 a fost anulată obligația Centrului Național Anticorupție (contribuabil) de a calcula, a reține și a transfera primele de asigurare obligatorie de asistență medicală în formă de contribuție procentuală la salariu și la alte recompense achitate angajaților săi (contribuția procentuală în mărime de 9%, prevăzută în art.4 alin.(1) din Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2025 nr.304 din 19.12.2024), astfel fiind anulată și sarcina executării de către angajații unității menționate a obligației prevăzute la art.9 alin.(2) lit.h) din Codul muncii, și anume obligația salariatului de a achita primele de asigurare obligatorie de asistență medicală.
La 29.04.2025, Procuratura Anticorupție a expediat Centrului Național Anticorupție o adresă prin care, reieșind din modificările operate la Legea nr.1104-XV din 06.06.2002 cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie, a solicitat includerea în lista beneficiarilor de asistență medicală și tratament medical gratuit, acordat din contul statului, a celor 10 ofițeri de urmărire penală și ofițeri de investigații detașați la Procuratura Anticorupție și informarea instituției medicale responsabile (ce deservesc ofițerii anticorupție în baza unui contrat încheiat cu Centrul) despre acest fapt, solicitare care a fost respinsă de CNA prin răspunsul nr.07/01-7308 din 30.04.2025, refuz care este apreciat abstract și neîntemeiat, fiind lezate drepturile persoanelor detașate la procuratura specializată, de altfel fiind admisă și tratarea diferențiată a personalului detașat de la entități publice distincte.
Cu referire la cele invocate, se va menționa că în acord cu prevederile art.69 din Codul muncii, detașarea reprezintă o modalitate de schimbare temporară a locului de muncă al angajatului de către angajatorul său.
La momentul detașării ofițerilor de urmărire penală și ofițerilor de investigații de la Centrul Național Anticorupție, au acționat automat prevederile art.77 lit.e1) din Codul muncii, fiind dispusă suspendarea contractelor individuale de muncă încheiate de către ofițerii detașați cu Centrul Național Anticorupție (în calitate de angajator de bază).
Potrivit prevederilor art.69 alin.(2) din Codul muncii, pe perioada detașării la alt loc de muncă, salariatul își menține funcția, salariul mediu și alte drepturi prevăzute de contractul colectiv și de cel individual de muncă.
Totodată, potrivit prevederilor art.75 alin.(2) din Codul muncii, suspendarea contractului individual de muncă presupune suspendarea prestării muncii de către salariat și a plății drepturilor salariale de către angajator, or potrivit prevederilor art.6 alin.(4) din Legea nr.159 din 07.07.2016 cu privire la procuraturile specializate în coroborare cu prevederile art.72 alin.(1) din Codul muncii, salarizarea personalului procuraturii specializate, inclusiv a celui detașat, se efectuează din bugetul procuraturii specializate (salarizarea, în caz de detașare, va fi efectuată de unitatea la care va lucra salariatul).
Aferent aspectelor invocate, se deduce atenției faptul că potrivit prevederilor art.271 din Legea nr.1104-XV din 06.06.2002 cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie, înlocuit ulterior prin prevederile art.342 din lege, în vigoare în anul 2025, în perioada detaşării, colaboratorul (ofițerul anticorupție) îşi păstrează locul de muncă şi beneficiază de drepturile stabilite de prezenta lege şi de alte acte normative, astfel nefiind făcută o individualizare a dreptului / drepturilor deținute la locul de muncă de bază pe care colaboratul detașat urmează să le exercite în continuare după schimbarea temporară a locului de muncă. Norma vizată nu se referă la drepturile salariale, or modul de exercitare a acestuia este reglementată expres de art.72 din Codul muncii, citat supra.
Prevederile indicate urmează a fi apreciate în coroborare și cu prevederile art.75 alin.(3) din Codul muncii, în acord cu care pe toată durata suspendării contractului individual de muncă, drepturile și obligațiile părților, cu excepția prestării muncii de către salariat și a plății drepturilor salariale de către angajator, continuă să existe dacă prin actele normative în vigoare, prin convențiile colective, prin contractul colectiv și prin cel individual de muncă nu se prevede altfel.
Pentru comparație, ca și în cazul colaboratorului detașat de la Centrul Național Anticorupție, în acord cu prevederile art.32 lit.b) din Legea nr.288 din 1612.2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, raportul de serviciu al funcționarului public se modifică prin detașare.
Similar, în acord cu prevederile art.34 alin.(4) din Legea nr.288/2016, în perioada detașării, funcționarul public cu statut special își păstrează statutul special și beneficiază de drepturile stabilite prin această lege și prin alte acte normative.
Astfel, art.42 lit. d) și j) din Legea nr.288 din 1612.2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prevăd că funcționarul public cu statut special din cadrul MAI are dreptul la asistență medicală și psihologică și dreptul la asigurarea obligatorie și protecția din partea statului conform legii.
Totodată, în acord cu art.45 al legii prenotate, funcţionarul public cu statut special din cadrul MAI beneficiază de asistenţă medicală şi de tratament (ambulatoriu şi staţionar) gratuite în orice instituţie medico-sanitară a Ministerului Afacerilor Interne. Dacă asistenţa medicală nu poate fi asigurată în instituţiile medico-sanitare ale Ministerului Afacerilor Interne, aceasta se acordă într-o altă instituţie medico-sanitară publică, cu rambursarea cheltuielilor în limita alocațiilor de la bugetul de stat.
Similar, potrivit prevederilor art.26 alin.(3) al Legii nr.170 din 19.07.2007 privind statutul ofițerului de informații și securitate, pe perioada detaşării, ofiţerul de informaţii este menţinut în serviciu şi beneficiază de drepturile stabilite în prezenta lege şi în alte acte normative.
Mai mult decât atât, în acord cu prevederile art.51 alin.(1) al aceleiași legi, ofiţerul de informaţii are dreptul la asistenţă medicală, psihologică şi la tratament (ambulatoriu şi staţionar) gratuit, inclusiv la medicamente şi proteze gratuite, acordate din contul statului în instituţia medico-sanitară a Serviciului.
Rezumând cele expuse, se menționează că, deși în acord cu prevederile Codului muncii, Legii nr.288 din 1612.2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Legii nr.1104-XV din 06.06.2002 cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie și Legii nr.170 din 19.07.2007 privind statutul ofițerului de informații și securitate, în cazul detașării survine situația faptică de suspendare a contractului individual de muncă încheiat de salariat cu entitatea publică de la care acesta a fost detașat, funcționarul public cu statut special din cadrul MAI și ofițerul de informații și securitate nu sunt subiecți ai impunerii cu primă de asigurare obligatorie de asistență medicală în formă de contribuție procentuală la salariu și la alte recompense, calculată în temeiul Legii nr. 1593/2002 cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și, în comparație cu ofițerii de urmărire penală și ofițerii de investigații detașați de la Centrul Național Anticorupție, continuă să beneficieze de tratament gratuit în instituții medicale, situație care evidențiază tratamentul inechitabil și discriminatoriu față de personalul detașat de la alte instituții de forță (în speță, CNA) în condițiile realizării acelorași sarcini și atribuții. Mai mut decât atât, personalul detașat de la Centrul Național Anticorupție este privat neîntemeiat, în cazul detașării, de un drept garantat de legea ce reglementează activitatea instituției din care este detașat.
În acest sens, pentru a anticipa absurditățile comunicate de CNA, Procuratura Generală și CNAM, se va menționa că pe timpul detașării, ofițerul detașat nu este angajat al entității unde a fost detașat, ci angajat al CNA transferat TEMPORAR pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu în cadrul procuraturii specializate, or la detașare, ofițerul detașat NU ÎNCHEIE UN ALT CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCĂ CU ENTITATEA UNDE A FOST DETAȘAT!!!!
MAI MULT DECÂT ATÂT, art. 1 din Codul muncii al Republicii Moldova, nr. 154/2003, stabilește
noțiunea de salariat - persoană fizică (bărbat sau femeie) care prestează o muncă
conform unei anumite specialități, calificări sau într-o anumită funcție, în
schimbul unui salariu, în baza contractului individual de muncă, ÎNSĂ COLABORATORII DETAȘAȚI NU AU ALTE CONTRACTE INDIVIDUALE DE MUNCĂ DECÂT CELE ÎNCHEIATE CU CNA, OR LA DETAȘARE NU SE ÎNCHEIE ALTE CONTRACTE INDIVIDUALE DE MUNCĂ CU ENITATEA UNDE A FOST DETAȘAT !!!!!!!! (remarcă specială pentru pseudo-juristul de la CNA).