Loading...
CNA
CNA
Centrul Național Anticorupție
Linia Națională Anticorupție
Linia Specializată Anticorupție

#ID000079 - LP732/1999

pentru modificarea şi completarea Legii privind plata pentru poluarea mediului

Instituția emitentă
Parlamentul
Tip Act
Lege
Nr. Act
LP732/1999
Data emiterii
Dec, 16, 1999
Articol
11
Aliniat
6
Literă
h
Descrieți cazul (evitați date cu caracter personal)
Vorbim despre acte normative precum:
1. Legea Republicii Moldova privind plata pentru poluarea mediului Nr. 1540-XIII din 25 februarie 1998, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 54-55 din 18 iunie 1998, denumită în continuare Legea 1540;
2. Legea Republicii Moldova privind deșeurile Nr. 209/2016 din 29 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 459-471 din 23 decembrie 2016, denumită în continuare Legea 209;
3. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Nr. 561/2020 din 31 iulie 2020 privind aprobarea Regulamentului privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, denumită în continuare Hotărârea 561.
Circumstanțe care au dat naștere unor probleme:
I. Legea 1540 urmărește să reglementeze:
a) crearea unui sistem de activitate economică în care devine neconvenabilă cauzarea oricărui prejudiciu mediului;
b) stimularea construcției și exploatării sistemelor de captare și neutralizare a poluanților, de colectare, reciclare și distrugere a deșeurilor, precum și implementarea de tehnologii non poluante, realizarea altor măsuri care ar micșora volumul emisiilor (deversărilor) de poluanți în mediu și ar diminua formarea deșeurilor de producție și a deșeurilor de ambalaje;
c) formarea fondurilor ecologice pentru finanțarea activității orientate spre ameliorarea calității mediului.
Pentru atingerea acestor obiective, articolul 11 din Legea 1540 obligă persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, și persoanele fizice care desfășoară activitate de întreprinzător, sub orice formă stabilită de legislație, să plătească o "taxă pentru mărfurile ce cauzează poluarea mediului", denumită în continuare taxă.
Articolul 14 din Legea 1540 prevede că subiecții Legii 1540 sunt obligați să calculeze de sine stătător plățile pentru poluarea mediului prevăzute la art. 11, să achite la bugetul de stat plățile corespunzătoare și să prezinte Serviciului Fiscal de Stat darea de seamă respectivă.
Astfel, având în vedere cele de mai sus, există o situație în care antreprenorul, atunci când importă bunuri pe teritoriul Republicii Moldova, plătește o taxă statului în vederea menținerii mediului (articolul 11 din Legea 1540), iar statul, la rândul său, s-a angajat să utilizeze această taxă pentru a forma fonduri de mediu pentru finanțarea activităților legate de îmbunătățirea stării mediului, și să promoveze construcția și exploatarea sistemelor de captare și eliminare a poluanților, colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor, introducerea tehnologiilor ecologice, punerea în aplicare a altor măsuri care vizează reducerea eliberării, deversării de poluanți în mediu, reducerea generării de deșeuri de producție, precum și a deșeurilor de ambalaje (articolele 1 și 14 din Legea 1540).
II. Legea 209 stabilește cadrul legal, politicile publice și măsurile necesare pentru protecția mediului și a sănătății publice prin prevenirea sau reducerea impactului negativ cauzat de generarea și gestionarea deșeurilor și reducerea impactului global al utilizării resurselor, precum și creșterea eficienței utilizării acestora.
Articolul 12 din Legea 209 prevede că producătorii de deșeuri au un set de obligații, atât la nivel individual, cât și colectiv, în scopul recuperării, valorificării sau reciclării produselor care și-au pierdut proprietățile de consum și, în acest scop, obligă antreprenorii:
a) să asigure, conform cerințelor aprobate de Guvern, etichetarea și marcarea produselor și utilizarea simbolurilor care indică faptul că produsul face obiectul unei colectări separate, fiind interzisă eliminarea acestuia;
b) să asigure organizarea și funcționarea sistemelor individuale sau colective de gestionare a respectivelor fluxuri de deșeuri;
c) să se înregistreze în SIA MD, prin transmiterea unei liste de documente necesare registratorului, desemnat de proprietarul registrului format în SIA MD;
d) să asigure evidența, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, a punerii la dispoziție pe piață a produselor pe o perioadă de 5 ani, raportând anual autorității de reglementare cantitatea de produse puse la dispoziție pe piață în cazul onorării responsabilității extinse a producătorului în mod individual. La prezentarea dovezii de membru al unui sistem colectiv, această responsabilitate va fi onorată de către un sistem colectiv;
e) să prezinte dovada unui sistem individual sau să certifice calitatea de membru al unui sistem colectiv de colectare, tratare, valorificare sau eliminare a produselor ce au devenit deșeuri;
f) să deruleze programe educaționale și de informare/conștientizare privind colectarea și tratarea produselor ce au devenit deșeuri;
g) să asigure, în mod individual sau prin intermediul sistemelor colective, realizarea țintelor de colectare și reciclare a produselor ce au devenit deșeuri, stabilite de Guvern.
Astfel, Legea 209 prevede în mod clar obligația antreprenorilor, pe cont propriu și pe cheltuiala proprie, de a asigura organizarea și funcționarea sistemelor individuale sau colective de gestionare a fluxurilor de deșeuri relevante în vederea asigurării, individual sau prin sisteme colective, a îndeplinirii indicatorilor stabiliți de Guvern pentru colectarea și reciclarea deșeurilor. Cu alte cuvinte, antreprenorii sunt obligați să facă colectarea, sortarea, depozitarea, reciclarea sau eliminarea deșeurilor.
III. Punctul 53 din Hotărârea 561 prevede că " Începând cu 1 ianuarie 2023, pot plasa pe piață ambalaje numai producătorii înregistrați în Lista producătorilor...".
Esența problemelor:
1) Articolul 11 din Legea 1540 – are un caracter discriminatoriu în ceea ce privește plata taxei de către întreprinderile rezidente în Republica Moldova, a căror activitate de întreprinzător se bazează pe producerea de bunuri din materii prime proprii sau de import, precum și de către întreprinderile rezidente în Republica Moldova, a căror activitate de întreprinzător se bazează pe importul de bunuri produse în alte țări.
Subliniem și atragem atenția asupra faptului că discriminarea nu apare între întreprinderile locale și întreprinderile rezidente, ci exclusiv între întreprinderile rezidente în Republica Moldova. În esență, suferă tot întreprinderile noastre.
Esența discriminării constă în faptul că valoarea taxei de mediu plătite de întreprinderile a căror activitate comercială se bazează pe importul de bunuri produse în alte țări este de o sută de ori mai mare decât taxa de mediu plătită de întreprinderile ale căror activități comerciale se bazează pe producția de bunuri din materii prime locale sau de import. Și, în cele mai multe cazuri, cei din urmă nu plătesc deloc această taxă de mediu, în ciuda faptului că introduc pe piață bunuri cu exact același pericol pentru mediu ca și întreprinderile care importă mărfuri.

2) Împreună cele două legi, Legea 1540 și Legea 209, au dus la un fel de povară fiscală adițională, adică o dublă impozitare a antreprenorilor. În cazul Legii 1540, antreprenorii plătesc statului costurile pentru colectarea, sortarea, depozitarea, prelucrarea sau distrugerea deșeurilor, iar în cazul Legii 209, antreprenorii investesc o sumă uriașă de bani în crearea unor sisteme proprii de colectare, sortare, depozitare, prelucrare sau distrugere a deșeurilor, asigurarea funcționării acestora, precum și îndeplinirea indicatorilor stabiliți de stat.
Apare o întrebare firească, de unde să ia antreprenorii astfel de fonduri uriașe ca să achite costuri suplimentare? Pentru ce antreprenorii achită taxe uriașe la stat, dacă tot ei trebuie să se ocupe de managementul deșeurilor?
Sau una – sau alta.
Fie statul încasează taxe și își îndeplinește obligațiile de a proteja mediul, fie o fac antreprenorii.
3) Referitor la Hotărârea 561, dorim să vă atragem atenția asupra unor circumstanțele care în prezent îngreunează procesul, ba mai mult, fac aproape imposibil punerea în aplicare a oricărui proiect de gestionare a deșeurilor.
În conformitate cu Legea 209/2016 [art. 12 alin. (5) lit. c) și b]:
"(5) Producătorii de produse supuse reglementărilor de responsabilitate extinsă a producătorului sânt obligați:
c) să se înregistreze în SIA MD, prin transmiterea unei liste de documente necesare registratorului, desemnat de proprietarul registrului format în SIA MD;
d) să asigure evidența, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, a punerii la dispoziție pe piață a produselor pe o perioadă de 5 ani, raportând anual autorității de reglementare cantitatea de produse puse la dispoziție pe piață în cazul onorării responsabilității extinse a producătorului în mod individual. La prezentarea dovezii de membru al unui sistem colectiv, această responsabilitate va fi onorată de către un sistem colectiv;"
În conformitate cu alin.(5), sub-punctul 18 din Hotărârea 561/2020:
"(18) sistem colectiv înseamnă o organizație nonprofit, creată de cel puțin trei producători de ambalaje în vederea realizării obligațiilor acestor producători sau ale reprezentanților autorizați care acționează în numele producătorilor cu privire la gestionarea deșeurilor de ambalaje;"
Astfel, potrivit acestor prevederi, in vederea raportării deșeurilor plasate si/sau creării unui sistem colectiv "Producătorii de produse supuse regulilor de răspundere extinsa a producătorului sunt obligați", in primul rând sa se înregistreze in sistemul SIA "MD", adică sa obțină statutul de producător de deșeuri.
Totodată, conform Hotărârii Guvernului 561/2020, procedura de înregistrare coincide în totalitate cu procedura de obținere a autorizației, în timp ce, conform Legii 209/2016, aceste acțiuni sunt acțiuni diferite necorelate. Aceasta constituie un exces de către Guvern al competențelor care îi sunt conferite de legiuitor și, în consecință, o încălcare gravă a prevederilor Legii 209/2016, și anume articolul 8, care prevede următoarele:
" Articolul 8. Competența Guvernului Guvernul:
a) realizează obiectivele și stabilește direcțiile prioritare în domeniul gestionării deșeurilor;
b) aprobă Strategia națională de gestionare a deșeurilor și Programul național pentru gestionarea deșeurilor;
c) aprobă actele normative în domeniul gestionării deșeurilor pentru asigurarea implementării prezentei legi, inclusiv metodologia de calculare a tarifelor în acest domeniu;
d) determină modalitatea de gestionare a unor categorii de deșeuri, inclusiv a celor periculoase, în conformitate cu prevederile prezentei legi și ale legislației internaționale;
e) în cazul în care autoritățile administrației publice locale nu-și dau acordul în termen de 3 luni din momentul sesizării acestora, ia deciziile definitive pentru amplasarea obiectelor regionale de importanță națională privind valorificarea, tratarea, reciclarea, eliminarea, depozitarea sau înhumarea deșeurilor, cu condiția respectării cerințelor de mediu, conform Legii exproprierii pentru cauză de utilitate publică nr. 488-XIV din 8 iulie 1999, și a altor cerințe de ordin social."
În plus, o încercare de a înregistra o întreprindere în SIA MD ca producător de deșeuri a dus la un eșec - un refuz, deoarece sistemul poate efectua această operațiune exclusiv, doar în cazul când întreprinderea prezintă un pachet de documente necesare pentru a obține permisiunea sau simultan cu crearea unui sistem colectiv. Această împrejurare a fost confirmată ulterior de un angajat al Agenției de Mediu.
În acest sens, se constată existența unui cerc vicios:
a) -> legea obliga la raportarea deșeurilor plasate pe piață -> pentru aceasta trebuie sa ai statutul de producător de deșeuri -> pentru aceasta trebuie sa te înregistrezi in sistem -> sistemul refuza.
b) -> dorim să creăm un sistem colectiv -> avem nevoie de statutul de producător de deșeuri -> avem nevoie de înregistrare în sistem -> sistem eșuează.
Ce să facem și cum să depășim această barieră?
De asemenea, atragem atenția asupra dispozițiilor punctului 53 din Hotărârea Guvernului 561/2020: " Începând cu 1 ianuarie 2023, pot plasa pe piață ambalaje numai producătorii înregistrați în Lista producătorilor prevăzută la pct. 45".
Această prevedere nu este doar ilegală și depășește atribuțiile Guvernului în acest domeniu ci, cel mai important, restricționează dreptul oricărei persoane de a desfășura liber activitatea de întreprinzător, garantat de Constituția Republicii Moldova și de acordurile internaționale încheiate de Republica Moldova în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului la Organizația Națiunilor Unite. Asistăm la emiterea de către Guvern a unei norme restrictive obligatorii contrare Legii 209/2016, cu scopul de a crea obstacole în calea comerțului. Și aceasta pe fondul unei lupte masive și active a aproape tuturor autorităților cu aceste obstacole.
Propuneți redactare act / document (opțional)
Soluția de ieșire din această situație este de a schimba aceste reguli.
1) Eliminarea discriminării stabilite prin articolul 11 din Legea 1540;
2) Eliminarea dublei impuneri stabilite prin Legea 1540 și Legea 209;
3) Modificarea procedurii de înregistrare a "Producătorilor de produse care fac obiectul normelor de răspundere extinsă a producătorilor" ca producători de deșeuri. Separarea acesteia de procedura de obținere a autorizației de gestionare a deșeurilor și stabilirea unui sistem mai simplificat. Un exemplu ar fi procedura de înregistrare a întreprinderilor în registrul de stat al întreprinderilor, care, dacă au necesitatea să desfășoare activități licențiate, după crearea și înregistrarea unei întreprinderi, prezintă un pachet separat mai detaliat de documente pentru obținerea unei licențe.
4) O eliminare neechivocă a punctului 53.
Examinat
Sesizat entitatea publică responsabilă.
Rezoluția
Alte documente
Document

Raportări similare

Nu există alte raportări recente înregistrate!